{"id":3332,"date":"2026-09-03T20:58:47","date_gmt":"2026-09-03T18:58:47","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/?p=3332"},"modified":"2026-09-03T20:58:47","modified_gmt":"2026-09-03T18:58:47","slug":"matt-haig-cateva-motive-sa-iubesti-viata-ganduri-de-pe-o-planeta-nervoasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/?p=3332","title":{"rendered":"Matt Haig – „Cateva motive sa iubesti viata”\/ „Ganduri de pe o planeta nervoasa”"},"content":{"rendered":"\n

Cu ocazia apropiatei veniri a lui Matt Haig in Romania am trecut prin ceea ce postasem despre el si am constatat ca pentru doua dintre cartile sale, autobiografice si de self-help<\/em>, am notat o multime de citate si… le-am lasat asa. Intre timp Matt a mai scris cateva carti, eu am mai postat despre cateva sau am de gand…<\/p>\n\n\n\n

Sunt multe citate, nu ma indur sa renunt la niciunul, asa ca…<\/p>\n\n\n\n

(Iar venind de la o persoana care a invins depresia si anxietatea, sau cel putin a luptat cu ele, toate cele de mai jos capata o alta greutate.)<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

„Cateva motive sa iubesti viata<\/strong>„<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n

„… simpla existenta a acestei carti e dovada faptului ca depresia te minte. Depresia te face sa te gandesti la lucruri intr-un mod gresit.<\/p>\n\n\n\n

Am scris asta fiindca cele mai vechi dintre clisee raman si cele mai adevarate. Timpul vindeca. La capatul tunelului chiar se afla o luminita, indiferent daca o putem sau nu vedea. Si acolo se afla mai multe lucruri bune decat crezi si mai multe finaluri fericite. Uneori, doar uneori, cuvintele pot sa te elibereze.”<\/p>\n\n\n\n

„Intr-o lume in care posibilitatile sunt infinite, posibilitatile pentru durere si pierdere si separatie erau la fel de infinite. Asa ca frica alimenteaza imaginatia si invers, din nou si din nou si din nou, pana cand nu mai ramane nimic in afara nebuniei.”<\/p>\n\n\n\n

„Incepeam sa descopar ca, uneori, pur si simplu facand ceea ce ma inspaimanta – si supravietuind acelui lucru – era cea mai buna terapie. Daca incepi sa fii inspaimantat de ideea de a te afla afara, mergi afara. Daca te temi de spatiile inchise, petrece niste timp in lift. Daca suferi de anxietatea de separare, forteaza-te sa stai singur o vreme. Cand esti depresiv si anxios, zona ta de confort se micsoreaza de la dimensiunea unei lumi intregi la dimensiunea unui pat. Sau la absolut nimic.<\/p>\n\n\n\n

…Stimularea. Entuziasmul. Lucrurile pe care le poti gasi in locurile noi. Uneori, asta poate fi inspaimantator, dar poate fi si eliberator. Intr-un loc familiar, mintea ta se concentreaza doar pe sine insasi. Nu exista nimic nou ce trebuie sa observe in dormitorul tau. Nu exista posibili factori exteriori de amenintare, ci doar interiori. Insa, fortandu-te sa te afli intr-un spatiu material nou, preferabil dintr-o alta tara, inevitabil ajungi sa te concentrezi putin mai mult pe lumea din afara mintii tale.<\/p>\n\n\n\n

… in mod cert, ma ajuta cand reusesc sa plec. Cred, mai mult decat orice, ca te ajuta sa gasesti o perspectiva. Se prea poate sa fim prinsi in propriile noastre minti, dar nu suntem prinsi in sens fizic. Si a ne desprinde din locul fizic in care ne aflam ne poate ajuta sa iesim si din starea noastra psihica nefericita. Miscarea e antidotul inertiei, pana la urma urmei. Si ajuta. Uneori. Doar uneori.”<\/p>\n\n\n\n

„Lumea e conceputa intr-o maniera care ajunge din ce in ce mai mult sa ne deprime. Fericirea nu e benefica pentru economie. Daca am fi fost ferciti cu ceea ce aveam deja, de ce am fi avut nevoie de mai mult?… A fi calm a devenit un soi de act revolutionar. A fi fericit cu existenta ta neimbunatatita. A te simti confortabil cu propriul tau sine uman, dezordonat, nu e prielnic pentru afaceri.<\/p>\n\n\n\n

Si, cu toate astea, nu avem o alta lume in care sa traim. Si, de fapt, cand ne uitam cu adevarat indeaproape, lumea lucrurilor si a reclamelor nu inseamna viata. …”<\/p>\n\n\n\n

„A simti.<\/p>\n\n\n\n

Despre asta e vorba.<\/p>\n\n\n\n

„Oamenii pun atat de mult pret pe gandire, insa a simti este esential. Imi doresc sa citesc carti care ma fac sa rad si sa plang si sa ma tem si sa sper si sa trag un pumn in aer, un semn de triumf. Imi doresc ca o carte sa ma imbratiseze ori sa ma apuce de ceafa, ori de gat. Nu m-ar deranja nici macar daca mi-ar trage un pumn in stomac. Pentru ca ne aflam aici pentru a simti.”<\/p>\n\n\n\n

„Pentru Arthur Schopenhauer … viata reprezenta o cautare a telurilor inutile. […] Din punctul sau de vedere, fericirea e imposibila, din cauza acestor teluri. Telurile sunt sursa nefericirii. Un tel neatins creaza suferinta, dar a-l atinge nu-ti ofera decat o satisfactie minimala.<\/p>\n\n\n\n

De fapt, daca stai sa te gandesti, o viata cosntruita din teluri va fi dezamagitoare. Da, se prea poate sa te impinga inainte, sa te determine sa intorci filele propriei tale existente dar, in cele din urma, te va lasa gol pe dinauntru. Fiindca, si daca reusesti sa-ti atingi telurile, ce urmeaza? Ai castigat ceea ce-ti lipsea, dar, atunci cand il ai, ce urmeaza? Fie iti stabilesti un nou tel si te stresezi cu privire la modul in care sa pastrezi lucrul pe care l-ai obtinut, fie te gandesti – odata cu toti oamenii care trec prin criza varstei de mijloc (sau timpurie sau tarzie) in momentul de fata – Asta e tot ce mi-am dorit, asa ca, de ce nu sunt fericit?<\/p>\n\n\n\n

Asadar, care era raspunsul lui Schopenhauer? Ei bine, daca a-ti dori lucururi era problema, raspunsul era sa renunti la lucruri. In limbajul sau, cauza suferintei e intensitatea vointei.”<\/p>\n\n\n\n

„Pare usor, dar cat din viata traim cu adevarat in prezent? Si cat suntem, in schimb, entuziasmati sau ingrijorati cu privire la viitor sau regretam ori jelim trecutul? Raspunsul nostru la toate aceste griji cu privire la timp este acela de a incerca si de a face lucruri inainte de a fi prea tarziu. … Dar stim destul de bine ca, transformand viata intr-o cursa disperata pentru a aduna mai multe lucruri, nu facem decat s-o scurtam. Nu-i va scurta anii, nu timpul real, ci timpul emotional. Imaginati-va ca tot timpul pe care il avem ar fi imbuteliat intr-o stical, precum vinul, si ne-ar fi inmanat. Cum am putea face ca sticla acea sa tina cat mai mult timp? Band putin cate putin din ea, apreciindu-i gustul sau luand inghitituri mari?”<\/p>\n\n\n\n

„Oriunde te-ai afla, in orice moment, incearca sa gasesti ceva frumos. O fata, un vers dintr-un poem, norii de pe fereastra, niste grafitti, un parc eolian. Frumusetea limpezeste mintea.”<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

„Ganduri de pe o planeta nervoasa”<\/strong><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

„Nu suntem incurajati sa traim in prezent. Suntem obisnuiti sa traim in alta parte – in viitor. Suntem trimisi la gradinita sau in programe pre<\/em>-scolare, care, prin natura lor, ne amintesc de ce urmeaza. Scoala adevarata<\/em>. Si, odata ajunsi acolo, inca de la o varsta frageda, suntem incurajati sa ne dam toata silinta sa luam note de trecere la teste. In cele din urma, testele se transforma in examene, despre care stim ca vor decide lucruri importante din viitorul nostru, cum ar fi daca ne continuam educatia sau ne angajam la saisprezece sau optsprezece ani. Si, chiar daca ajungem la facultate, lucrurile nu se opresc acolo. Vom da si mai multe teste, si mai multe examene, si mai multe decizii care se intrezaresc la orizont. Si mai multe momente de tipul unde te vezi peste cativa ani<\/em>? Si mai multe spre ce cariera ai vrea sa te indrepti<\/em>? Si mai multe gandestete-te bine la viitor<\/em>. Si mai multe pe termen lung, va merita efortu<\/em>l.<\/p>\n\n\n\n

In procesul de educare ne este indus exact opusul starii de prezenta.”<\/p>\n\n\n\n

„Asa cum spunea Montaigne: „Cel care se teme ca va suferi deja sufera pentru ca se teme.””<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

„E perfect in regula sa iti doresti ceva – faima, sa arati tanar, sa ai zece mii de aprecieri, un abdomen lucrat, gogosi -, dar dorinta este si lipsa. Iata semnificatia cuvantului „a vrea”. {…} Momentul in care ne dorim ceva este momentul in care suntem nemultumiti. Cu cat ne dorim mai multe, cu atat ne vom indeparta mai mult de noi.”<\/p>\n\n\n\n

Fictiunea este libertate: „Cartile imi erau prieteni. Personajele imi erau prieteni. {…} Si povestile carora le apartineau puteau fi locuri in care sa ma ascund. Si sa ma simt in siguranta. <\/p>\n\n\n\n

Intr-o lume ce poate deveni prea apasatoare, o lume in care ramanem fara un spatiu al mintii, lumile fictionale sunt esentiale. […] Cititul<\/strong> nu este important pentru ca te ajuta sa obtii o slujba, ci pentru ca iti permite sa existi in afara realitatii care ti-a fost data<\/strong>. „<\/p>\n\n\n\n

Aceasta din urma idee am regasit-o in multe dintre scrierile autorului, inclusiv in cea mai nou aparuta, „Trenul de la miezul noptii.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu ocazia apropiatei veniri a lui Matt Haig in Romania am trecut prin ceea ce postasem despre el si am constatat ca pentru doua dintre cartile sale, autobiografice si de self-help, am notat o multime de citate si… le-am lasat asa. Intre timp Matt a mai scris cateva carti, eu am mai postat despre cateva … Continu\u0103 lectura Matt Haig – „Cateva motive sa iubesti viata”\/ „Ganduri de pe o planeta nervoasa”<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-3332","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fara-categorie"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack-related-posts":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3332","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3332"}],"version-history":[{"count":20,"href":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3332\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6720,"href":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3332\/revisions\/6720"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3332"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3332"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cutreiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3332"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}