![\"\"](\"https:\/\/i0.wp.com\/www.cutreiera.ro\/wp-content\/uploads\/cambridge.jpg?ssl=1\")
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nDar cum viata bate filmul, iata-ma in toamna lui 2024 in Cambridge, insotindu-mi fiica, proaspat masterand. <\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nTotul a inceput cu o carte. „Nara si insula”, de Dan Ungureanu. Am deschis cartea si, din ceea ce se spunea despre autor, am aflat de existenta Cambridge School of Art. Iar restul a fost, cum se spune, istorie.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nPrimul lucru pe care l-am facut dupa ce am luat in primire camera de la camin si am instalat-o cat-de-cat pe fiica mea a fost sa cumparam bilete pentru o excursie pe raul Cam – era soare afara si cum in vremea englezeasca nu prea poti pune baza, am zis sa nu ratam momentul.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nSi pot sa va spun ca, in mod clar, o vizita in Cambridge nu are cum sa nu includa aceasta plimbare cu barca – sa-i zicem barca, pentru ca e de fapt ceva intre barca si pluta, fiind pusa in miscare cu ajutorul unor prajini si nu vaslind.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nRaul Cam este cel de-a lungul caruia se insira cea mai mare parte dintre cladirile colegiilor ce tin de vestita University of Cambridge – 31 de colegii cu totul, mai mari si mai mici, mai vestite si mai obscure, majoritatea cu sute de ani de vechime in spate – cel mai vechi dintre acestea, Peterhouse, a fost fondat in 1284.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nAm avut o tresarire cand, citind „Ce pret are un nume” de Jodi Picoult, am vazut reprodus in carte portretul unui student la Cambridge din epoca lui Shakespeare – te uiti la gulerul acela de dantela, la buclele omului si realizezi cu si mai mare claritate ca… da, domnule, acum cateva sute de ani colegiul asta era tot aici, scolea tineri ca si azi si a continuat sa o faca de-atunci incoace si probabil va continua sa o faca pana la sfarsitul zilelor omenirii.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nCeea ce pentru mine a constituit una dintre atractiile locului este combinatia aceasta de cladiri stravechi, clar din alte timpuri, si energia locului, data de prezenta in oras a atator tineri din toate colturile lumii. Este un loc cu totul aparte.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nSi a mai fost ceva: abundenta florilor, stralucirea culorilor si a verdelui ierbii de smarald, toate in combinatie cu piatra vechilor ziduri. Fiecare colegiu avea florile sale (hortensii la Christ’s College, dalii la Magdalene…), propriile combinatii de culori… Am facut poze in nestire. Asta in toamna lui 2024, pentru ca atunci cand am revenit in iunie 2025, lucrurile stateau cu totul altfel: Anglia era afectata de seceta si acolo unde stralucise vestitul gazon englezesc totul era acum iasca.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nSe parea ca, asa cum ne ia pe noi iarna pe nepregatite, pe englezi ii luase seceta. Nu tu o irigatie, o galeata cu apa, ceva. Un furtun macar, ca raul era chiar acolo… In fine.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nSi revenind la rau – as fi zis ca raul Cam este colona vertebrala a orasului, dar cum curge de fapt cam intr-o latura… <\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n<\/p>\n\n\n\n
Insa doar de pe rau, cum spuneam, poti arunca o privire generala in curtea colegiilor. Unele se pot si vizita – care gratis (Christ’s College, Pembroke…), care pe bani (St. John’s, King’s, Sidney Sussex…), care deloc (Trinity, Peterhouse). Si depinde si de perioada si noroc. Pentru ca nu tot ce am vizitat la un moment dat a mai fost disponibil si la momente ulterioare.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nDeci, ca sa aveti imaginea cat-de-cat corecta si completa a Cambridge-ului, zic: 1. excursia cu barca pe rau; 2. intrati in curtile cat mai multor colegii. Eu am mers pe principiul „mai usor obtii iertarea decat permisiunea” si mi-am varat nasul prin cate gradini am putut; si capele de colegii. Evident nu mi-am permis sa intru in camine, biblioteci si salile de masa.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nIn legatura cu salile de masa: in momentul in care in Anglia s-a facut trecerea la protestantism unele colegii au considerat vechile capele catolice ca fiind prea opulente si le-au transformat in sali de masa, alegand sa tina slujbele religioase in vechile sali de masa, mult mai modeste si deci mai in spiritul noilor vremuri. Astfel ca la unele colegii mesele se iau in sali impodobite cu vitralii; iar daca la asta adaugi si traditia ca la masa de seara sa se vina zilnic in costum si rochii lungi… Experienta trebuie sa fie magica. Iar tu, ca om, nu ai cum sa nu te simti… special. Si norocos.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nZabovind doar un pic si la capele: cea mai impresionanta si una dintre cladirile reprezentative ale Cambridge-ului este capela King’s College – de o inaltime naucitoare, cu un acoperis ca o dantela gotica si un altar ce adaposteste o pictura uriasa de Rubens.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nSi daca tot am ajuns la opere de arta: principalul muzeu din oras, Fitzwilliam Museum, nu trebuie in niciun caz ratat. Intrarea este gratuita iar exponatele, ca si cladirea insasi, tin piept oricaruia dintre marile muzee ale lumii. Parerea mea.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nCa si in Tarile de Jos, am intalnit si aici recunoasterea oficiala spasita a faptului ca bogatiile acumulate au fost stranse pe seama suferintei unor intregi populatii („trupuri furate pentru pamanturi furate” – nu mai stiu unde am intalnit formularea, dar m-a marcat): averea celui care, prin donatia sa, a finantat nu doar constructia muzeului ci continua sa sustina pana in ziua de astazi activitatea acestuia (muzeu caruia i-a donat si miraculoasa colectie de arta a familiei), averea respectiva fusese stransa din comertul cu sclavi africani tarati de cealalta parte a Atlanticului.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nNu trebuie nicidecum ratata nici gradina botanica din Cambridge, un alt loc fabulos apartinand Universitatii din Cambridge.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nRevenind la locuri emblematice: podul suspinelor, Bridge of Sighs, aflat in incinta colegiului St. John’s – in stil neogotic. <\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nExista si un „pod matematic”- considerat podul perfect din punct de vedere ingineresc.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nPentru mine orasul mai are doua locuri emblematice: libraria „Waterstones” – primul „Waterstones” in care am intrat, practic valsand, si care pana in ziua de astazi ramane preferatul meu. Citisem despre „Waterstones”, mai exact despre cel din Hampstead, in „Intoarcerea acasa” a lui Kate Morton si visasem sa ajung si eu acolo – am ajuns la un moment dat; insa, cum spuneam, cel din Cambridge ramane preferatul meu.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nCel de al doilea: „Heffers”, o alta librarie, inrudita cu „Waterstones”, caruia picioarele si spinarea mea ii vor fi vesnic recunoscatoare, pentru ca au in interior fotolii si de fiecare data cand ajungeam sa nu ma mai tina picioarele plimbandu-ma prin oras, acolo imi era scaparea, cu o carte din librarie in mana.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\nSunt mult prea multe de spus despre Cambridge si cu siguranta nimeni nu va putea spune vreodata totul. Pentru mine, foarte pe scurt, experienta orasului s-ar putea sintetiza astfel: mergi pe strada, vezi o poarta uriasa, veche, de lemn – deasupra ei, stralucitoare, animale mitologice si, de cele mai multe ori, trandafirul alb-rosu al dinastiei Tudorilor sau cel rosu al dinastiei de Lancaster; bagi un cap – o pajiste de un verde sclipitor inconjurata de cladiri stravechi; intri cu tupeu (sau mai sfios) si pasii te poarta prin gradini dupa gradini; arcade, umbrare, ronduri de flori, o lume atat de veche si totusi atat de actuala si de vibranta. O lume magica, o fila vie de poveste din timpuri de demult.<\/p>\n\n\n
<\/a><\/figure><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Visul pe care nu l-am visat. Am avut o colega care, dupa ce vizitase Cambridge, si-a vandut apartamentul din Bucuresti, a facut si un credit, si-a dat demisia dintr-o slujba mult ravnita in Romania si a plecat sa studieze in Londra pentru ca a vazut in asta calea pentru ca intr-o zi copilul ei (pe … Continu\u0103 lectura CAMBRIDGE<\/span>