„O lume in adancurile careia inotau rechini. O lume in care cantecele se umflau si formau valurele, calatorind pana departe. O lume a femeilor.”

In conditiile in care de mii de ani pamantul pe care calcam este „o lume a barbatilor”, autoarea ne spune o poveste fascinanta, surprinzatoare si bantuitoare a unei altfel de lumi.

Cartea a facut, ca sa zic asa, valuri vara aceasta. Pe langa povestea captivanta spusa de o alta autoare australiana (ma gandesc si la Kate Morton) care ne invita la o plimbare in timp si spatiu, romanul are un puternic mesaj feminist.

„…Descoperise un adevar esential. Se confruntase pentru prima oara cu lumea si cu nedreptatile acesteia, cu felul in care cartile vietii sunt din capul locului masluite doar pentru ca ea este femeie.”

„Si da, uneori lumea isi fereste privirea atunci cand se confrunta cu niste fapte incomode… Cei mai multi oameni isi doresc o viata lipsita de griji si devin nelinistiti atunci cand cineva incepe sa destrame povestile pe care ni le-am ticluit pentru noi insine ca sa ne simtim bine in pielea noastra.”

Inca o pagina urata din istoria Imperiului Britanic; femei pedepsite pentru ca indraznisera sa se apere in fata barbatilor sau incercasera sa-si hraneasca familiile, exilate, trimise la capatul lumii. Dar din cand in cand, cel putin intre aceste pagini, se face si dreptate.