De obicei cand citesc am in ultima vreme la indemana stickere (vad ca denumirea „oficiala” este index adeziv, eu la zic „lipicele”) pentru a marca fragmentele care mi se par demne de marcat.

Ei bine, cand am terminat de citit „Puterea prezentului” a lui Eckhart Tolle, cartea parea sa aiba mai multe abtibilduri decat foi, practic pagini intregi mi se parusera demne de retinut.

Cartea este un ghid practic la, inteleg, o carte mult mai ampla si mai filozofica probabil, cu acelasi nume. Chiar si asa contine niste notiuni cu care trebuie sa te imprietenesti pe parcurs: clipa Acum (da, cu litera mare), Fiinta (clar cu litera mare), corpul-durere…

M-a dus cu gandul la tot ceea ce am citit in ultima vreme despre mindfullness, la „Secretul” Rhondei Byrne, la o alta carte de dezvoltare personala care mie mi-a schimbat viata dar de care nu mai reusesc sa dau si, cum nici persoana care mi-a imprumutat-o nu-si aminteste macar sa o fi avut vreodata, a devenit asa, ca un fel de legenda – „Frica, prietena oamenilor deosebiti” a lui Geoff Thompson – un autor cu un destin ciudat, daca stai sa te gandesti ca omul a fost la baza bodyguard si antrenor de arte martiale – inclusiv al lui Chuck Norris. Ah, si la cartile lui Dale Carnegie – pe care eu le-am facut cadou de fiecare Secret Santa si le-am promovat non-stop cu fiece prilej. Si la „Omul in cautarea sensului vietii” a lui Vicktor Frankl.

Si la un citat al lui Blaise Pascal: „Daca ne examinam gandurile, o sa le gasim ancorate in trecut sau in viitor. La prezent abia daca ne gandim, iar daca o facem e numai pentru a putea extrage lumina necesara in viitor. De asta nu traim niciodata, ci speram sa traim. Asa ca e inevitabil ca, pregatindu-ne intruna sa fim fericiti, sa nu fim niciodata.” Domnul a trait undeva pe la 1600…

Am facut deci o sinteza la o sinteza si, fara multe alte contributii personale, iata mai jos ceea ce mi s-a parut mie ca fiind de pastrat din cartea de mai sus. Daca veti rezona cu domnul Tolle veti citi probabil pana la final, daca nu, macar veti fi aflat cam despre ce este vorba. Pana la urma, se zice ca ne plac o carte sau un film sau, probabil, o bucata muzicala, in masura in care ne regasim in ea, in care respectiva opera vine sa ne confirme ceea ce noi credeam deja:

„Dati-va seama ca momentul prezent este tot ce aveti. Transformati clipa Acum in principalul focar de atentie al vietii dumneavoastra.”

„Cand va fixati un obiectiv si lucrati la indeplinirea lui, folositi „timpul cronologic”. Sunteti constient de scopul fixat, dar respectati si acordati intreaga atentie pasului pe care il faceti in acest moment. Daca va concentrati excesiv asupra obiectivului, poate din cauza ca prin implinirea lui cautati sa obtineti fericire, implinire sau un sentiment mai complet de identitate, momentul prezent nu mai este pretuit. Este redus la o simpla treapta spre viitor, fara valoare in sine. Timpul cronologic devine atunci timp psihologic. Calatoria vietii dumneavoastra nu mai este o aventura, ci doar o nevoie obsesiva de a ajunge, de a obtine, de a reusi. Nu mai puteti vedea sau mirosi florile, nici nu mai constientizati frumusetea si miracolul vietii care, atunci cand va aflati in clipa Acum, se revarsa peste tot.

Incercati mereu sa ajungeti intr-un alt loc decat locul in care va aflati? Cele mai multe lucruri pe care le faceti sunt doar un mijloc pentru a implini un scop? E implinirea mereu neatinsa sau redusa la placeri de scurta durata precum sexul, mancarea, bautura, drogurile sau senzatiile tari? Va concentrati mereu sa deveniti, sa realizati, sa obtineti, sau alergati mereu dupa noi senzatii si placeri? Credeti ca daca acumulati mai multe lucruri veti deveni mai implinit, mai bun sau mai intreg din punct de vedere psihologic? asteptati un barbat sau o femeie care sa dea sens vietii dumneavoastra? […] Atunci mintea face o obsesie pentru viitor, ca un mod de evadare din prezentul nesatisfacator.”

„Lasati trecutul sa moara in fiecare clipa. Nu aveti nevoie de el. Faceti referire la trecut numai atunci cand acest lucru este absolut relevant pentru situatia prezenta. Simtiti puterea acestui moment si plinatatea Fiintei. Simtiti propria prezenta.

Sunteti ingrijorat? Va preocupa multe intrebari de genul „Si daca..?” V-ati identificat cu mintea dumneavoastra, care se proiecteaza intr-o situatie imaginara din viitor si creeaza frica. Nu exista nicio posibilitate de a a face fata unei astfel de situatii, pentru ca situatia in sine nu exista. Este o fantasma mentala.

Puteti opri aceasta nebunie care macina santatatea si viata prin simpla recunoastere a momentului prezent.”

„Asteptarea este o stare mentala. In principiu, ea inseamna ca va doriti viitorul; nu va doriti prezentul. Nu va doriti ce aveti si va doriti ceea ce nu aveti. Cu fiecare tip de asteptare, creati in mod inconstient un conflict interior intre viata de aici si acum, unde nu doriti sa va aflati, si viitorul proiectat, acolo unde va doriti sa fiti. Acest lucru reduce intr-o foarte mare masura calitatea vietii, facandu-va sa pierdeti prezentul.

De exemplu, multi oameni asteapta prosperitatea. Ea nu poate veni in viitor. Cand respectati, recunoasteti si acceptati pe deplin realitatea dumneavoastra prezenta – locul in care va aflati, cine sunteti, ce faceti in acest moment -, cand acceptati in totalitate ceea ce aveti, atunci sunteti recunoscator pentru ce aveti, recunoscator pentru ceea ce este, recunoscator pentru Fiinta. Adevarata prosperitate este recunostinta pentru momentul prezent si pentru plinatatea vietii din momentul prezent. Nu poate veni in viitor. Apoi, in timp, acea prosperitate se va manifesta pentru dumneavoastra in diferite moduri.

Daca nu sunteti multumit cu ceea ce aveti sau sunteti chiar frustrat si nervos in legatura cu lipsurile prezente, acest lucru va poate motiva sa deveniti bogat, dar, chiar daca veti castiga milioane, veti continua sa simtiti conditia starii interioare de lipsa si, in adancul dumneavoastra, veti continua sa va simtiti neimplinit.”

„Acordati atentie oricarui semn de nefericire, sub orice forma ar aparea – poate fi corpul-durere pe cale de a se trezi din starea sa latenta. Acesta poate lua forma iritarii, a nerabdarii, a unei proaste dispozitii, a unei dorinte de a rani, a enervarii, a furiei, a deprimarii, a nevoii de a crea un moment dramatic in relatia dumneavoastra initima s.a.m.d. Surpindeti-l chiar in momentul in care se trezeste din starea latenta.

Corpul-durere vrea sa supravietuiasca, precum orice alta identitate vie, si poate supravietui numai daca dumneavoastra va identificati in mod inconstient cu el. Apoi se poate ridica, poate pune stapanaire pe dumneavoastra. Poate „deveni” dumneavoastra si poate trai prin dumneavoastra.

Are nevoie sa-si primeasca „hrana” prin dumneavoastra. Se va harni cu fiecare experienta care rezoneaza cu propriul sau fel de energie, cu orice lucru care creeaza o noua durere, indiferent de forma: enervare, distructivitate, ura, mahnire, drama emotionala, violenta si chiar boala. Asa ca, dupa ce corpul-durere preia controlul, va crea o situatie in viata dumneavoastra care va reflecta propria sa frecventa energetica, pentru a se hrani cu ea. Durerea se poate hrani doar cu durere. Ea nu se poate hrani cu bucurie. Ii pare absolut indigesta.

Din momentul in care corpul-durere a preluat controlul, va doriti si mai multa durere. Deveniti atunci o victima sau un agresor. Doriti sa raniti sau doriti sa fiti ranit, sau amandoua. Nu exista o mare diferenta intre ele. Bineinteles, nu sunteti constient de acest lucru, si veti afirma cu vehementa ca nu doriti durerea. Dar priviti cu atentie si veti descoperi ca gandirea si comportamentul dumneavoastra sunt proiectate in asa fel incat sa faca durerea sa continue, atat pentru dumneavoastra cat si pentru altii. Daca ati constientiza acest lucru, tiparul s-ar dizolva, pentru ca este o nebunie sa-ti doresti mai multa durere si nimeni nu este nebun in mod constient.”

„De exemplu, daca furia este vibratia energetica predominanta a corpului-durere si nutriti ganduri pline de furie , staruind in  minte asupra a ceea ce v-a facut cineva sau asupra a ce aveti de gand sa-i faveti dumneavoastra, atunci ati devenit inconstient si corpul-durere „v-a luat locul”. Acolo unde exista furie, exista durere in spatele ei.

Sau atunci cand sunteti cuprins de o dispozitie intunecata si incepeti sa dezvoltati un tipar negativ de gandire, gandind cat de cumplita este viata, gandirea vi s-a aliniat la corpul-durere si ati devenit inconstient si vulnerabil in fata atacului sau.”

„Cand nu opui rezistenta vietii, te afli intr-o stare de gratie, de pace si naturalete. Aceasta stare nu mai are nevoie ca lucrurile sa fie intr-un anume fel, bune sau rele.

Pare aproape paradoxal si totusi, cand dependenta interioara fata de forme nu mai exista, conditiile exterioare ale vietii dumneavoastra tind sa se imbunatateasca considerabil. Lucruri, oameni sau conditii despre care ati crezut ca va sunt necesare pentru a fi fericit vin acum spre dumneavoastra fara lupta si fara efort, si sunteti astfel liber sa va bucurati de ele si sa le apreciati – atat timp cat vor dura.

Si aceste lucruri vor trece, desigur, ciclurile vin si pleaca, dar cand nu mai exista dependenta, nu mai exista nici frica de pierdere. Viata curge lin.”

„Odata ce v-ati identificat cu o anumita forma de negativism, nu mai doriti sa renuntati la ea si, la un nivel profund inconstient, nu va doriti o schimbare pozitiva. Aceasta v-ar ameninta identitatea de persoana depresiva, nervoasa sau nedreptatita. Atunci veti ignora, nega sau sabota lucrurile pozitive din viata dumneavoastra. Este un fenomen obisnuit. Si este o nebunie.”

„Cineva va spune un lucru grosolan sau cu intentia de a va rani. In loc sa recurgeti la reactia inconstienta si negativa, precum atacul, apararea sau inchiderea in sine, lasati totul sa treaca prin dumneavoastra. Nu opuneti rezistenta. Este ca si cum nu ar mai exista nimeni care poate fi ranit. Aceasta este iertarea. In acest fel deveniti invulnerabil.

Puteti in continuare sa ii spuneti acelei persoane ca se comporta inacceptabil, daca aceasta este alegerea dumneavoastra. Dar ea nu mai are puterea sa va controleze starea interioara. Propria dumneavoastra putere actioneaza – nu puterea altcuiva asupra dumneavoastra; nici nu mai sunteti controlat de minte. Indiferent daca este vorba de alarma masinii, de o persoana nepoliticoasa, de inundatii, de un cutremur sau de pierderea tuturor bunurilor materiale, mecanismul de rezistenta este acelasi.”

„Nu poluati cu negativism Fiinta dumneavoastra interioara, frumoasa si stralucitoare, si nici Pamantul. Nu dati voie nefericirii, sub orice forma ar aparea, sa-si faca loc in dumneavoastra.”

„Cand sunteti bolnav sau invalid, sa nu credeti ca ati esuat in vreun fel, sa nu va simtiti vinovat. Nu dati vina pe viata ca v-a tratat nedrept, dar nu va invinovatiti nici pe dumneavoastra. Toate aceste lucruri sunt o forma de rezistenta.”

„Nu va lasati mintea sa foloseasca durerea pentru a va crea din ea o identitate de victima. Plangandu-va de mila si povestind altora povestea dumneavoastra, ramaneti blocat in suferinta.”