Ferma „Cocosu’ Rosu”

DSC_0064Ei, dar sa lasam lebedele altora si sa revenim la orataniile noastre: daca in zilele acestea caniculare doriti sa va scoateti copiii (in special pe cei mai mititei) din asfaltul si betoanele Bucurestiului, exista un loc unde cei mici isi pot petrece o zi de weekend in natura, intr-un mod foarte antrenant si instructiv pentru ei, in special pentru aceia care nu au avut prea multe ocazii de a veni in contact cu animalele domestice sau nu au petrecut timp cu de-amanuntul intr-o gradina de legume: la mai putin de 30 de kilometri de Bucuresti, mai exact in satul Ghionea din Comuna Ulmi, exista numita ferma „Cocosu’ Rosu”, unde sunteti asteptati cu mare caldura – nu ca de caldura am duce lipsa zilele-astea – dar intelegeti ce vreau sa zic.DSC_0113

DSC_0084La ferma copiii pot vedea si mangaia atat vitei si ponei (si atotprezentii catei) cat si animale mai impunatoare gen bivoli sau cai; sau cei cu nasurile mai putin sensibile pot vedea si o sumedenie de purcei de la mic la mare, fiecare cu mamicile lor (nu va faceti griji, adaposturile purceilor sunt la ceva distanta de ferma propriu-zisa si de restaurantul aferent si se poate ajunge la ele doar in cadrul vizitei optionale cu traditionala caruta). Proprietarii organizeaza pentru vizitatori un tur per pedes al locului, inclusiv la solarele unde copiilor le sunt aratate diverse legume, plante aromatice etc. pentru a sti ca acestea nu apar chiar brusc pe rafturile supermarket-urilor; mi s-a parut foarte instructiv faptul ca pe acelasi vrej copiii au putut observa toate stadiile de dezvoltare a unui castravete de la floare la fructul de dimensiuni finale. Se viziteaza de asemenea si locul unde se obtin produsele lactate, de la etapa de muls vacutele fermei pana la cea de smantana sau branza.porcutiDSC_0114

La ferma se poate lua pranzul, cu produse proprii (proprii fermei, nu vizitatorilor) si tot acolo va puteti aproviziona direct din beciul fermei, pe alese, cu tot soiul de conserve, zacusca, dulceturi. Pot sa va spun din experienta ca dulceata lor de fragi este la fel de buna ca aceea pe care o face mama si de cateva ori mai ieftina decat cea din… alte locuri pe care le stiu eu. Si ca sa eliminam orice dubii – nu m-a platit nimeni sa le fac reclama (as vrea eu). In legatura cu restaurantul – am vazut ca ferma are un local si in Bucuresti, in Piata Victoriei – capatul dinspre Iancu de Hunedoara, daca vreti sa va edificati local inainte de a intreprinde deplasarea – nu am fost acolo, dar am mancat la ferma si pot sa va spun ca a fost totul foarte gustos, mai ales painea lor de casa.

DSC_0156Asa cum spuneam, doritorii pot face si o excursie cu caruta, pana in camp unde exista o „casa traditionala” taraneasca (am pus intre ghilimele pentru ca ni s-a spus ca acea casa, desi poti jura ca e autentica, a fost facuta de angajatii fermei pe baza unor module ramase de la constructii); interiorul casei este complet mobilat si decorat cu tot felul de obiecte populare, nu neaparat toate din aceeasi zona, dar, fiecare luat in parte, autentic, oferind copiilor care inca n-au fost la Muzeul Satului ocazia de a-si face o idee despre modul de viata al strabunilor. Aici mi s-a lamurit in sfarsit o enigma a copilariei: observand un fel de OZN din lut pe plita sobei din casuta, am intrebat ce este si asa am aflat cum arata celebrul „tzest” atat de des pomenit de regretatul Nea Marin in monologurile sale umoristice atunci cand tot vorbea de „painea in tzest” – de aici provenind probabil si numele din romana al broastei testoase. Cat traieste omu’ invata…DSC_0169

Tot in excursia cu caruta copiii mai mititei se pot initia intr-unul din sporturile extreme foarte la moda azi si anume tiroliana – proprietarii au construit o mini tiroliana… prin porumb.

Un pont foarte util: urcati-va in prima caruta daca vreti sa fiti scutiti de inghitirea parfului starnit de caruta din frunte (nu intelegeam de ce la inapoiere pasagerii celui de-al doilea atelaj au dat buzna peste noi in prima caruta).DSC_0198

Noi am fost acolo anul trecut, dar cred ca vizita ar merita refacuta fie si numai in nadejdea reinnoirii proviziilor de dulceata de fragi mai sus-mentionata, care, evident, s-a ispravit urgent. Plus ca vine si sezonul pentru zacusca…DSC_0133

Un gând despre „Ferma „Cocosu’ Rosu””

  1. am crescut la tara si mi-e dor cateodata de tot ce inseamna viata la tara..Aici cred ca mi-ar mai trece dorul un pic…:)

Comentariile sunt închise.