”’RAUL INGHETAT” – ARIEL LAWHON

Personajul principal al romanului, Martha Ballard, este o persoana reala – biografia sa a castigat un Premiu Pulitzer. O femeie care, la propriu si la figurat, a scris, la final de secol XVIII, istorie.

Memoria este un lucru perfid, care se deformeaza si se suceste. Dar hartia si cerneala primesc adevarul fara emotii si il redau fara partinire. Cred ca acesta este motivul pentru care atat de putine femei sunt invatate sa citeasca si sa scrie. Numai Dumnezeu stie ce ar face ele cu puterea penei si a cernelei la dispozitia lor. Nu sunt Dumnezeu – si nici nu doresc sa fiu -, dar, find la curent cu multe din ceea ce se intampla in spatele usilor inchise din acest oras, stiu bine ce secrete ar putea fi consemnate, apoi dezvaluite mai tarziu, daca mai multe femei s-ar apuca sa scrie.”

O carte fascinanta, captivanta, in special spre final, cand cu greu ma induram sa o mai las din mana.

Apare din nou o moasa, o femeie sigura pe ea, o luptatoare, ca si Dearbhla din „Paznicul de noapte”, ca si femeile moase din „Camera secreta” a lui Emily Gunnis – de data aceasta insa, un personaj real, dar cel putin la fel de fascinant. O institutie in sine, asa cum trebuie sa fi fost in trecut aceste femei fara de care viata in comunitatile lor nu ar fi fost de conceput. Una dintre putinele meserii permise in epoca femeilor, al caror rol se dorea a fi fost doar „pe langa casa”, nascand si crescand copii, supuse sotilor lor.

Intr-o lume violenta si nesigura, in care multi barbati traiau conform principiului „Vad, vreau, iau!” iar femeile erau lipsite de putere, de credibilitate, de mijloace, de valoare, lasate la bunul plac al celor care le inchideau gura cu cinicul „oricum nu te va crede nimeni” – din pacate adevarat, Martha Ballard a reprezentat exceptia.

Cartea are si multe momente luminoase, legate in primul rand de viata membrilor familiei Ballard – si ei, personaje reale. O carte la care cred ca imi va placea sa revin candva. Si cu siguranta mi-ar placea sa mai citesc din cartile istorice ale autoarei.

Cui i-au placut „Darul Stelelor” sau „Acolo unde canta racii”, eu zic ca ii va placea mult si „Raul inghetat”.